PREZENTARE

CENTRUL  DE CERCETARE  “FIZICA TEORETICA”

AL UNIVERSITATII DIN BUCURESTI

FITE-UB

DATE DE IDENTIFICARE:

Denumire: FIZICA TEORETICA (FITE-UB)

Sediu: Facultatea de Fizica, Str. Atomistilor 405,Bucuresti, Platforma Magurele

Telefon/Fax: 4574521

E-mail: raduta@theor1.theory.nipne.ro;

apolodor.raduta@uni-tuebingen.de

Director General: Prof. Dr. Apolodor Raduta

Granturi: PC-D11-PT00-582; PC-D10-PT00-576,

OBIECTIVE  FITE-UB

Obiectivele centrului de cercetare FITE-UB  sunt:

1) tratarea unor subiecte de interes major in domeniul fizicii teoretice si matematicii aplicate in fizica; 2) valorificarea rezultatelor stiintifice obtinute pina in prezent; 3) cresterea vizibilitatii internationale a activitatii de cercetare stiintifica a membrilor centrului. 4) armonizarea activitatilor de cercetare cu obiectivele si prioritatiile programului CEEX si a PC7.

Pentru cadrele universitare  FITE-UB reprezinta modul organizat de desfasurare a  cercetarilor stiintifice proprii in  cadrul Universitatii Bucuresti. FITE-UB permite o interactie stiintifica benefica intre membrii  sai printr-o mai buna comunicare si schimbul de experienta interdisciplinar (de exemplu intre matematicieni si fizicieni). FITE-UB ofera cadrul adecvat pentru desfasurarea unei activitati de cercetare stiintifica performanta in care studentul inca din primii anii  poate participa pasiv si activ. Evoluţia rapida a cunoaşterii in domeniile fizicii in general si ale fizicii teoretice in particular aduce cu sine doua provocari majore pentru cadrul didactic si student: necesitatea mentinerii in contact cu noile dezvoltari si in acelaşi timp dezvoltarea unui spirit critic capabil de  selectie a informatiei din ce in ce mai abundente. Aceasta presupune continuarea  activitatii de la cursuri si seminarii intr-o maniera mai putin formala in cadrul acestui centru prin organizarea de seminarii stiintifice, discutii restrinse, dezbateri, informari.

Centrul de cercetare  are  printre altele si un caracter  formativ. Intr-adevar, studenţii au posibilitatea sa cunoască preocupările stiintifice ale cadrelor didactice si sa se implice intr-o colaborare stiintifica cit mai devreme cu putinta ; dezvoltarea deprinderilor de cercetare este benefica in vederea unei mai bune receptari a materiei de baza de la cursuri si deschide oportunitatea  folosirii concrete a cunostintelor  dobandite .

Prin activitatea in centrul de cercetare, cadrele didactice  cu rezultate stiintifice deosebite au posibilitatea de a continua in bune conditiuni, comparabile cu cele din Europa de vest si bazat pe aceleasi principii de competenta si valoare, cercetarile proprii; in contextul integrarii europene existenta unor grupuri de cercetare de elita la Facultatea de Fizica a Universitatii Bucuresti, cu rezultate stiintifice  recunoscute de comunitatea stiintifica internationala, contribuie la consolidarea pozitiei facultatii atit in plan national cit si international.

FITE-UB  asigura cadrul care sa permita participarea la colaborari si programe internationale de cercetare si promovarea studentilor de valoare in circuitul stiintific internationala

Prin elaborarea si diseminarea rezultatelor preconizate se va ridica prestigiul productiei stiintifice romanesti. Lucrul in echipa va contribui la inchegarea unui nucleu de cercetare puternic format din fizicieni si matematicieni. Antrenarea unor tineri cercetatori va asigura formarea unor cadre de elita necesare stiintei, economiei si societatii romanesti.

Elaborarea unor cursuri noi, care sa integreze si utilizarea calculatoarelor.

DOTARE/RESURSE

a)     Catedra de Fizica Teoretica: 5 calculatoare, 1 imprimanta, 1 copiator;

     1 imprimanta si 1 copiator;

b)Catedra de Matematica, 4 calculatoare, 1 imprimanta si 1 copiator;

c)Laborator de calcul pentru studenti.

RESURSA UMANA

Resursa umana implicata in functionarea FITE-UB este reprezentata de profesori, conferentiari, lectori, asistenti, doctoranzi, studenti la master.

FITE-UB este condus de Consiliu Director constituit din Director General FITE-UB, Director Executiv FITE-UB, Director Stiintific FITE-UB, Manager –FITE-UB si Contabilul Sef al Universitatii din Bucuresti.

La sedintele Consiliului Director, Rectorul Universitatii din Bucuresti poate participa cu drept de vot ca si ceilalti membri ai Consiliului.

METODOLOGIE, TIPURI DE ACTIVITATI

-activitate de cercetare stiintifica finalizata prin scrierea de studii si articole stiintifice publicate in reviste de importanta internationala;

-scrierea de programe numerice care sa se constituie intr-o arhiva a centrului

-informare si documentare;

-seminarii stiintifice ale centrului FITE regulate;

-prelegeri;

-dezbateri si mese rotunde eventual in prezenta unui invitat;

-cicluri de lectii pe domenii avansate conexe activitatii de cercetare;

-organizarea de scoli internationale de vara pe temele de interes ale centrului;

-organizarea de workshop-uri pe domenii restranse legate de subiectele in lucru ale membrilor centrului FITE.

Vom enumera pe scurt cateva dintre studiile curente intreprinse de catre membrii centrului:

-Studiul unor proprietati noi ale sistemelor electronice si atomice

- Descrierea dezintegrarii beta duble pentru nucleele deformate cu nucleul final in stare fundamentala sau pe o stare excitata colectiva.

-Aspecte statistice si dinamice ale procesului de multifragmentare.

-Metode noi de imbunatatire a aproximatiilor folosite de formalismele “many body” exiustente.

-Studierea analitica a unor clase de polinoame cu coeficienti reali si complecsi, in particular a polinoamelor ortogonale. Metodele analitice intervin in studierea multor modele matematice din fizica si ele sunt un instrument puternic de intelegere si interpretare a fenomenelor si experimentelor.

-Elaborarea unor algoritmi numerici si implementarea lor.Tehnicile invocate vor face apel la sirurile liniare recurente. Acestea au fost deja utilizate cu succes la studierea unor clase de ecuatii neliniare si a unor probleme diofantice. Natura lor algoritmica constituie o baza solida pentru elaborarea unor pachete de programe

-Membrii centrului de cercetare se vor documenta asupra literaturii de specialitate si asupra metodelor teoretice si aplicative utilizate pe plan mondial.

-Identificarea unor aplicatii si in alte domenii decat fizica si matematica, de exemplu la studierea fenomenelor economice si  sociale.

-Perfectionarea modelelor matematice utilizate in descrierea structurii atomice a cvasicristalelor pentru a putea include cat mai multe dintre detaliile structurale oferite de microscopia electronica de inalta rezolutie.

-Elaborarea de algoritmi si software care sa permita obtinerea coordonatelor atomilor cvasicristalului plecand de la grupul de simetrie si de la cluster-ul care descrie structura locala.

-Generarea pe baza transformarii Fourier a figurii de difractie corespunzatoare modelului matematic si compararea ei cu cea experimentala.

-Identificarea de invarianti ai modelului matematic si cautarea de interpretari fizice pentru ei.

-Aplicarea modelului matematic obtinut in cat mai multe cazuri particulare in care exista date experimentale si compararea previziunilor modelului cu realitatea.

1) Obtinerea unor expresii analitice care sa permita calculul numeric al sectiunii eficace a împrastierii elastice a radiatiei gamma pe electronii subpaturii 2s, precum si a unor coduri numerice care sa furnizeze distributia unghiulara a fotonilor precum si sectiunile totale ale efectului fotoelectric relativist si a generarii de perechi electron-pozitron cu electronul creat in subpatura 2s.

2) Scrierea ecuatiilor RPA (Random Phase Approximation) pentru un sistem de elecroni ce se misca intr-un camp mediu deformat, interactionand printr-un termen dipol-dipol plus forte de schimb. Functiile de unde obtinute vor fi folosite pentru calcularea probabilitatii de excitare a acestora din starea fundamentala.

3) Vor fi calculate ratele de dezintegrare pentru un proces de dezintegrare beta dubla in care nucleul initial este in starea fundamentala iar cel final intr-o stare excitata colectiva. Ambele nuclee implicate in proces sunt deformate. Formalismul folosit este cel al dezvoltarilor bozonice.

4) Aspecte statistice  ale multifragmentarii nucleare. Vor fi tratate urmatoarele aspecte : i) Pentru parametrii de impact  mari, cand fragmentarea de neck este mult inhibata, caracterul binar al reactiei intre parteneri cu raport N/Z diferit permite studiul fenomenului de difuzie al isospinului. Gradul de echilibrare, corelat cu timpul de interactie, asupra coeficientului de difuzie in astfel de sisteme fermionice binare. ii) Existenta une tranzitii de faza in procesul de multifragmentare in conditiile conservarii impulsului centrului de masa.

iii) Existenta unei faze echilibrate distincte pentru procesul de multifragmentare numita freeze-out.

5) Fenomene de transport in sisteme fermionice:

a) metode analitice: -teoria Lichidelor Fermi de mai multe componente,

                           -studiul modurilor colective stabile si instabile;

                            -tranzitiile de la zero sound la first sound;

                            -coeficienti de transport.

b) metode numerice: -rezolvarea numerica a ecuatiilor microscopice de  

                             transport de tip Boltzmann-Nordheim-Vlasov

                            -aplicatii la ciocniri cu ioni grei la energii joase si    

                             intermediare;                

                             -studiul mecanismelor de reactie in sisteme

                             multinucleonice si a emisiilor fotonice in canalul de

                             intrare.

c) perspective imediate si pe termen mediu:

                                 - dezvoltarea unor programe numerice si metode

                                   analitice in studiul sistemelor de cuarci si  gluoni;

                            -aplicarea ecuatiei de transport, dupa modificari

                              adecvate la   sisteme de bozoni.  

6) Metode moderne in studiul dinamicii haotice si regulate in sisteme hamiltoniene clasice si cuantice:

                                -contributii la intelegerea factorilor de care depinde            

                                 tranzitia  la dinamica haotica intr-un sistem clasic  

                                 neintegrabil si cum se reflecta aceasta in proprietatile

                                 cuantice;

                -introducerea unor noi marimi fizice care sa        

                 caracterizeze  adecvat haosul clasic si cuantic

                 -studii numerice ale unor sisteme dinamice;

                 -determinarea  coeficientilor Liapunov, construirea

                   de sectiuni Poincare; 

                               -analiza dependentei tranzitiei la  haos de parametrii din                                         

                                 Hamiltonian.

7) Studiul, in cadrul unor teorii de cimp efective, al rolului anumitor mezoni incomportarea energiei de simetrie nucleara la densitati mari .

8)  Obtinerea de structuri discrete cvasiperiodice prin metoda

proiectiei benzii utilizand doua proiectii succesive.

9) Auto-similaritati ale modelelor matematice utilizate in

descrierea structurii atomice a cvasicristalelor.

10) Algoritmi si software pentru generarea de multimi discrete

cvasiperiodice cu structura locala predefinita.

11) Modele de cvasicristal generate plecand de la structura locala

a cvasicristalului descrisa de un cluster cu mai multe straturi.

12) Modele matematice pentru cvasicristale icosaedrale obtinute

folosind reprezentari prin permutari ale grupului de simetrie

al icosaedrului regulat.